PASUL 1: ACCEPTUL DE A UTILIZA FORMULARUL

Cei doi conducatori auto trebuie sa accepte solutionarea prin procedura de constatare amiabila.
Daca una din parti nu este de acord cu semnarea acestui document, atunci constatarea accidentului va putea fi facuta numai de unitatea de politie competenta, pe raza careia s-a produs accidentul.

A. Luati datele tuturor martorilor la accident si scrieti-le pe formular in partea din dreapta sus, in campul cu numarul 5. Folositi un pix si scrieti cu majuscule, lizibil si apasat! Martorii nu trebuie sa fie nici transportati, nici soti sau persoane ce gospodaresc impreuna, nici afini sau rude de orice grad, nici prepusi ai aceleiasi persoane fizice sau juridice la care sunt angajati si conducatorii auto, utilizatorii sau proprietarii vehiculelor implicate.

B. Fiecare conducator completeaza corect si complet una din sectiunile formularului de CA (fie cea din dreapta, fie cea din stanga – intitulate Vehicul A si Vehicul B. Fiecare este destinata unuia dintre cei doi conducatori, cu datele de identificare personale ale detinatorului politei de asigurare, ale conducatorului vehiculului, ale vehiculului si cele din polita de asigurare de raspundere civila auto).

C. Realizati schita accidentului! Formularul include si un spatiu comun pentru realizarea schitei accidentului. 
Desenati o singura schita de comun acord cu celalalt sofer implicat.

PASUL 2: DEPUNEREA FORMULARULUI LA COMPANIILE DE ASIGURARE

Daca DORITI sa cereti plata unor despagubiri ca urmare a accidentului produs, depuneti imediat formularul la compania de asigurari mentionata de celalalt conducator pe formular, adica catre societatea care asigura RCA celalalt vehicul implicat.

Daca NU DORITI sa cereti plata unor despagubiri ca urmare a accidentului produs, depuneti imediat formularul CA catre compania de asigurari la care aveti incheiata polita RCA.

In oricare dintre cazuri trebuie sa va prezentati personal la asigurator unde veti depune formularul CA si completati o declaratie tipizata. Dupa aceasta asiguratorul va va elibera documentul de introducere in reparatie, va stabili vinovatia si va acorda despagubirea (dupa caz).

CONCLUZIE
Fiecare dintre parti sa depuna formularul de constatare amiabila:
- la asiguratorul propriu RCA
- la asiguratorul RCA al celuilalt autovehicul, in situatia in care se invoca pretentii de despagubire.

In momentul depunerii formularului de constat amiabil la unul dintre asiguratori, acesta din urma va elibera documentul de intrare in reparatie a autovehiculului. Dupa depunerea formularului CA, asiguratorul va stabili vinovatia si va acorda despagubirea, dupa caz.

In cazul in care depuneti formularul CA si obtineti si documentul de intrare de reparatie de la alt asigurator decat propriul asigurator RCA, este bine sa avizati in scris si propriul asigurator RCA si sa-i transmiteti o copie lizibila a formularului de CA, alaturi de declaratia referitoare la modul de producere a accidentului si copii ale altor documente relevante cum ar fi: declaratii, poze, autorizatia de reparatie, documente referitoare la identitatea martorilor sau a soferului celuilalt vehicul, la asigurarea RCA a celuilalt vehicul etc.

Cerere semnată şi datată de către solicitant , se adresează ministrului justiţiei şi va avea următorul conţinut: numele şi prenumele, domiciliul complet, numărul de telefon, menţiunea că este cetăţean român sau cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European precum şi limba/limbile pentru care solicită să fie autorizat ca traducător şi interpret.

Cererea va fi însoţită de următoarele acte şi taxe:

copia legalizată a diplomei de licenţă sau echivalentă din care să rezulte specializarea în limba sau limbile străine pentru care solicită autorizarea ;
sau
copia legalizată a diplomei de licenţă care atestă că a absolvit un institut de învăţământ superior în limba străină pentru care solicită autorizarea;
sau
copia legalizată a diplomei de bacalaureat ori echivalentă din care rezultă că a absolvit un liceu cu predare în limba străină sau în limba minorităţilor naţionale pentru care solicită autorizarea;
sau
copia legalizată a atestatului de traducător eliberat de Ministerul Culturii şi Cultelor în specialitatea ştiinţe juridice, din limba română în limba străină pentru care solicită autorizarea şi din limba străină în limba română;

Certificat de cazier judiciar ( valabil 6 luni de la primire şi numai în scopul pentru care a fost eliberat, potrivit art.21 alin.(2) din Legea 290/2004 modificată) ;

Copie xerox a buletinului de identitate/cărţii de identitate/ paşaportului.

Copia xerox a carnetului de identitate/legitimaţiei provizorii (pentru cetăţeanul străin stabilit în România);

Copia xerox a certificatului de naştere/traducerii legalizate a acestuia în limba română.

Copia xerox a certificatului de căsătorie/traducerii legalizate a acestuia în limba română, dacă este cazul;

Recomandare privind buna reputaţie profesională şi socială eliberată de o instituţie cu care a colaborat sau de un cadru universitar;

Declaraţie pe proprie răspundere, din care rezultă că are capacitate deplină de exerciţiu, semnată şi datată;

Model declaraţie:

Subsemnatul (a) _____________________ domiciliat în _____________
str.______________ nr._____ bl._____, sc.____ ap._____ jud./sector ___
posesor/posesoare a BI/CI/paşaport/carnet de identitate/legitimaţie provizorie seria_____ nr.___________ , eliberat de _________________
valabil până la data de ________________ declar pe propria răspundere că nu mi-a fost restrânsă, în condiţiile legii, capacitatea de exerciţiu;

Adeverinţă medicală din care să rezulte că este apt din punct de vedere medical;

O chitanţă reprezentând taxa judiciară de timbru în valoare de 19 lei (RON) pentru fiecare limbă, pentru care se solicită autorizarea ca interpret şi traducător, în temeiul art. 3 lit. x din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Taxa se achită în contul taxelor judiciare de timbru la unităţile Trezoreriei Statului;

Câte un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei pentru fiecare limbă, pentru care se solicită autorizarea ca interpret şi traducător (RON).
Actele de studii prevăzute la pct.I, lit. a, b, c emise de autorităţile competente din străinătate vor fi echivalate sau recunoscute de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a diplomelor obţinute în străinătate.
Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, autorizaţi sau atestaţi ca traducător şi interpret în ştiinţe juridice de autorităţile competente din statul membru de origine sau provenienţă stabiliţi în România sau care prestează temporar pe teritoriul României activitatea de traducător şi interpret, în condiţiile Legii 178/1997 cu modificările şi completările ulterioare, vor fi luaţi în evidenţă, la cerere, de Ministerul Justiţiei şi, după caz, de tribunalul în circumscripţia căruia îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Persoanele autorizate de Ministerul Justiţiei ca traducător şi interpret, în temeiul Legii 178/1997 cu modificările şi completările ulterioare, care solicită autorizarea pentru o nouă limbă, vor depune cererea împreună cu toate actele necesare autorizării precum şi autorizaţia eliberată anterior.

În vederea eliberării unui duplicat, pe lângă cererea formulată în acest sens (semnată şi datată), solicitantul va depune următoarele acte :

în cazul autorizaţiei deteriorate sau pierdute :
- dovada achitării anunţului de declarare a nulităţii autorizaţiei într-un cotidian de largă circulaţie ;
în cazul autorizaţiei furate :
- dovada achitării anunţului de declarare a nulităţii autorizaţiei într-un cotidian de largă circulaţie;
- copia certificată pentru conformitate de pe reclamaţia făcută la poliţie.

Cererile, împreună cu actele doveditoare se depun la Registratura Ministerului Justiţiei din str. Apolodor nr.17 sector 5 Bucureşti, în timpul programului cu publicul, luni-vineri, între orele 10-15,30 sau prin poştă.

Libertatea de exprimare

1. Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
2. Cenzura de orice fel este interzisă.
3. Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
4. Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
5. Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
6. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
7. Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
8. Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

Libertatea individuală

1. Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.
2. Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.
3. Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.
4. Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal.
5. În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăşească un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile.
6. În faza de judecată instanţa este obligată, în condiţiile legii, să verifice periodic, şi nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanţa constată că nu există temeiuri noi care să justifice menţinerea privării de libertate.
7. Încheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.
8. Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă, în limba pe care o înţelege, motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.
9. Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.
10. Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune.
11. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.
12. Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii.
13. Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.

• să aleagă furnizorul de servicii medicale, precum şi casa de asigurări de sănătate la care se asigură, în condiţiile legii 95/2006 cu modificările și completările ulterioare şi ale contractului-cadru;
• să fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl solicită, dacă îndeplinesc toate condiţiile legii 95/2006 cu modificările și completările ulterioare, suportând cheltuielile de transport dacă opţiunea este pentru un medic din altă localitate;
• să îşi schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puţin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;
• să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii;
• să efectueze controale profilactice, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;
• să beneficieze de servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
• să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii şi în spitale aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;
• să beneficieze de servicii medicale de urgenţă;
• să beneficieze de unele servicii de asistenţă stomatologică;
• să beneficieze de tratament fizioterapeutic şi de recuperare;
• să beneficieze de dispozitive medicale;
• să beneficieze de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu;
• să li se garanteze confidenţialitatea privind datele, în special în ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul;
• să aibă dreptul la informaţie în cazul tratamentelor medicale;
• să beneficieze de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în condiţiile legii.

Asiguraţii prevăzuţi în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de asistenţă medicală gratuită, respectiv servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, suportate din fond, în condiţiile contractului-cadru şi din bugetele ministerelor şi instituţiilor respective, în condiţiile plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

Personalităţile internaţionale cu statut de demnitar primesc asistenţă medicală de specialitate în unităţi sanitare nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii publice.

TAXĂ ÎNREGISTRARE CERERE – 3 lei – se plăteşte la C.E.C. sau la Trezorerie în contul nr. 203301028609468;

TIMBRU JUDICIAR de 1,5 lei – se cumpără de la Poştă ;

Toate aceste taxe se plătesc înainte de depunerea cererii.

• pașaport în copie legalizată sau « conform cu originalul », cu traducere legalizată
• permis de şedere permanentă pentru cetăţeni străini în copie legalizată sau « conform cu originalul »;
• hotărârea prin care s-a stabilit domiciliul în România în copie legalizată eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări;
• adeverintță din care să rezulte domiciliul legal în România de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei – eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări;
• declarație personală autentificată la notar din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
• certificat de naștere în copie legalizată şi traducere în limba română, legalizată;
• certificat de căsătorie în copie legalizată;
• dovada cetăţeniei române a soţului sau a soţiei (actul de identitate în copie legalizată), dacă este cazul;
• certificate de naștere ale minorilor în copii legalizate;
• acordul părinţilor privind dobândirea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie autentificată la notar;
• consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru dobândirea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată la notar şi în prezenţa unui părinte;
• cazier judiciar din România;
• cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată la notar;
• dovada locuinţei în copie legalizată prin una din următoarele variante:
  • prin contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
  • prin contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
  • prin contract de comodat în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
  • prin declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
• dovada mijloacelor legale pentru o existenţă decentă în România, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor (după caz):
  • venituri din activităţi comerciale:
    • actul constitutiv al societăţii comerciale în copie legalizată;
    • cui în fotocopie.
    • bilanţ contabil de la sfârşitul anului precedent, înregistrat la Administraţia Financiară.
    • hotăreaa aga de repartizare a dividendelor sau respectiv procesul verbal al asociatului unic;
    • încasării dividendelor cuvenite;
    • DOVADA achitării impozitului pe dividendele încasate;
    • CERTIFICAT constatator de la Oficiul Registrul Comerţului pentru societatea comercială.
    • CERTIFICAT de atestare fiscală eliberat de Administraţia Finanţelor Publice de la sediul societăţii comerciale privind plata impozitelor şi taxelor către stat.

• CONTRACT individual de muncă cu viza Inspectoratului Teritorial de Muncă în copie legalizată precum şi adeverinţă din care să rezulte salariul lunar NET.
• Venituri din cedarea folosinţei bunurilor:
  • declaraţia de venit global privind obţinerea de venituri din cedarea folosinţei bunurilor.
  • certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice.
  • talon de pensie sau alte dovezi;

Persoanele care solicită acordarea cetăţeniei române trebuie să cunoască :

• Limba română (scris şi citit);
• Constituţia României şi Imnul naţional;
• Noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească (istoria şi geografia României, artă şi literatură română).

Toate actele se depun într-un dosar cu şină.
Cererea se depune personal.
Cererile care nu sunt însoţite de toate documentele nu se primesc.
Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere !
Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate.
În cazul în care actele sunt întocmite de agenţii diplomatici sau consulari ai României nu este necesară apostila, ori supralegalizarea.

• Taxă consulară – 187,5 lei – se plăteşte la C.E .C. sau Trezorerie în contul nr. 203301028609468.
• Taxă pentru înregistrarea cererii – 3 lei – se plăteşte la C.E .C. sau Trezorerie în contul nr. 203301028609468.
• Timbru judiciar de 1,5 lei – se cumpără de la Poştă;

Toate taxele se plătesc înainte de depunerea cererii.

• Pașaport în copie legalizată sau « conform cu originalul » cu semnătura în clar a consulului (diplomatului) care primeşte cererea şi ştampila rotundă;
• Cazier judiciar din România;
• Cazier judiciar din străinătate în original apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată.
• Acte de stare civilă în copii legalizate (certificate de naştere, căsătorie, de schimbare de nume) ;
• Declarație pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de redobândire a cetăţeniei ;
• Declarație pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României dacă doreşte rebobândirea cetăţeniei române cu păstrarea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România ;
• Declarație personală autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi ;
• Declarație scrisă privind data pierderii cetăţeniei române – adeverinţă eliberată de misiunea diplomatică a României sau Direcţia Generală de Paşapoarte ori copia hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română;
• Dovada locuinţei în România (pentru persoanele care solicită redobândire cetăţeniei române cu stabilirea domiciliului în România):
  • prin contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
  • prin contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
  • prin contract de comodat în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
  • prin declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
• Dovada sursei legale de existenţă în România (pentru persoanele care solicită redobândire cetăţeniei române cu stabilirea domiciliului în România).

Toate actele se depun într-un dosar cu şină.

Cererile care nu sunt însoţite de toate documentele nu se primesc.

Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere.

Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate.

În cazul în care actele sunt întocmite de agenţii diplomatici sau consulari ai României nu este necesară apostila, ori supralegalizarea.

Persoanele fără cetăţenie sunt scutite de plata taxelor consulare.

Cererile se depun personal şi doar în cazuri temeinic justificate prin acte doveditoare de un reprezentant legal (mandatar sau avocat).

Cererile se pot depune și la ambasadele și consulatele României din străinătate.

• serviciile şi organizaţiile care asigură consiliere psihologică sau orice alte forme de asistenţă a victimei, în funcţie de necesităţile acesteia;
• organul de urmărire penală la care pot face plângere;
• dreptul la asistenţă juridică şi instituţia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept;
• condiţiile şi procedura pentru acordarea asistenţei juridice gratuite;
• drepturile procesuale ale persoanei vătămate, ale părţii vătămate şi ale părţii civile;
• condiţiile şi procedura pentru a beneficia de dispoziţiile art. 86^1, 86^2, 86^4 şi 86^5 din Codul de procedură penală, precum şi de dispoziţiile Legii nr. 682/2002 privind protecţia martorilor;
• condiţiile şi procedura pentru acordarea compensaţiilor financiare de către stat.

Aceste informații sunt aduse la cunoştinţă victimei de către judecătorul, procurorul, ofiţerul sau agentul de poliţie la care victima se prezintă, în scris sau verbal, într-o limbă pe care aceasta o înţelege.

Îndeplinirea tuturor acestor obligații se consemnează într-un proces-verbal, care se înregistrează la instituţia din care face parte judecătorul, procurorul, ofiţerul sau agentul de poliţie la care se prezintă victima.